image one image two image three image four image five image six

Despre SWE

Acest segment abordează toate aspectele legate de condițiile de monitorizare a activității Soarelui, și a vântului solar în magnetosfera, ionosfera și termosfera Pământului. Toate acestea pot afecta infrastructura spațială și terestră sau pot pune în pericol viața sau sănătatea umană.

Serviciile meteorologice spațiale fiabile necesită o monitorizare constantă a mediului spațial din mai multe puncte de vedere, ce includ modelele și instrumentele avansate de calcul. La fel de importantă este difuzarea în timp util a informațiilor în timp real, generarea de avertizări avansate și previziuni privind condițiile meteorologice spațiale viitoare pentru utilizatorii din industrie, administrație, guvern sau institutele de cercetare.

SWE pe plan mondial

În prezent, SUA deţin cea mai completă reţea spaţială şi terestră de previziune SWE. Centrul de previziune a vremii spaţiale al SUA (SWPC) este subordonat Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) şi are rolul de a monitoriza continuu şi a emite informări publice asupra mediului spaţial şi posibilului impact asupra Pământului în urma evenimentelor geofizice. SWPC, este unul din cele nouă centre naţionale pentru predicţii de mediu, asigură monitorizarea în timp real a vremii spaiale şi efectuează cercetări şi dezvoltă tehnici de previzionare a perturbaţiilor solare şi geofizice.

În Europa, Agenţia Spaţiala Europeană a susţinut activități similare în domeniul radiaţiei spaţiale de la începutul anilor 1990 când a contribuit la dezvoltarea câtorva poli de expertiză europeană în domeniul radiaţiei spaţiale și a efectelor SWE. În a doua jumatate a anilor ’90 a fost inaugurat primul serviciu european, simultan cu centrul american de la NOAA, de modelare si vizualizare on-line a radiației datorată electronilor și ionilor din centurile Van Allen şi câmpului magnetic terestru – sistemul SPace Environment VISualization. Acest element a devenit mai tarziu un precursor al serviciilor integrate de SWE ale ESA, portalul http://swe.ssa.esa.int. In anul 1981, Observatorul Regal de Astronomie din Bruxelles (ROB) a preluat de la Observatorul din Zurich responsabilitatea calculului indicelui de activitate solară bazat pe numarul de pete solare– Solar Sunspot Index. IASB si ROB au devenit ulterior coordonatorii centrelor de specialişti (Expert Specialized Center – ESC) in domeniul radiatiilor spatiale (IASB) respectiv meteorologia spaţiala a Soarelui (ROB). Cele doua instituţii coordoneaza si Centrul ESA de Coordonare a Activitatilor Spatiale de pe platoul Uccle, Bruxelles, Belgia.

Programul spaţial al Chinei este condus de Adminstraţia Spaţială a Republicii Chineze (CNAS). Câteva dintre proiectele relevante pentru SWE, sunt: misiunea “Double Star” (compusă din 2 sateliţi, lansaţi în 2003 şi 2004, în comun cu ESA, pentru studierea magnetosferei Pământului), cercetări de astrofizică, cu cel mai mare telescop solar, proiectul 973 “Space Hard X-Ray Modulation Telescope” şi misinea “Kuafu”.

SWE pe plan national

România a fost prezentă în peisajul SSA-SWE începind cu anii ’90, în principal ca utilizator al serviciilor de date, satelitare şi de la sol, cu relavanţă pentru înţelegerea proceselor fizice din magnetosferă şi cuplajul vânt solar – magnetosferă - ionosferă. În ultimii ani s-au făcut paşi importanti în direcţii noi cum ar fi modelarea numerică a proceselor fizice implicate în evenimente SWE, studiul ionosferei şi forcingul ei atmosferic şi cosmic. ISS-INFLPR participă la un proiect european FP7 circumscris tematicii SWE – turbulența în plasmele solar terestre. ISS-INFLPR dezvoltă parteneriate interne şi internaționale pe tematici relevante SWE: cu IASB in domeniul radiaţiei cosmice şi modelării interacțiilor solar terestre, cu NOAA în domeniul modelării ionosferei şi cuplajului atmosferă-ionosferă-termosferă, inclusiv prin validare cu date de la sol, cu INFP şi Universitatea din Galați în domeniul fizicii ionosferei, al interacțiilor solar-terestre şi al hazardurilor naturale, cu Observatorul din Atena şi Institutul Geofizic din Budapesta în domeniul monitorizării experimentale a ionosferei şi campului geomagnetic de la sol şi cu sateliţi, în special misiunea ESA SWARM.

În prezent, cercetările derulate la ISS urmăresc analiza, calibrarea şi validarea datelor furnizate de misiuni spaţiale şi observatoare terestre, de exemplu misiunile Cluster (ESA; lansare Iulie / august 2000), FAST (NASA; lansare August 1996), THEMIS (NASA, lansare Februarie 2007), Swarm (ESA; lansare Noiembrie 2013).